- Să vezi că ieri am făcut vreo 10 inşi să fugă.
- Da cum aşa?
- Eu fugeam în faţă, ei după mine.
- Salut, bine că te-am întîlnit! Poţi să-mi împrumuţi 100.000 de lei?
- Îmi pare rău, dar n-am bani la mine!
- Dar acasă?
- Acasă toţi sînt bine, sănătoşi, mulţumesc!
Deviza avocatului: un om este nevinovat pînă demonstrează că nu mai are bani...
Intră un bărbat distrus într-o cîrciumă şi strigă:
- Toţi avocaţii sînt nişte proşti!
De la o masă se ridică un tip solid şi se apropie de tipul disperat:
- Retrăgeţi-vă cuvintele!
- De ce? Sînteţi avocat?
- Nu, sînt prost!
Vestul sălbatic. Un bar rău famat. Uşile barului zboară în părţi.
- Bă... care vrea s-o ardă cu mine?
De la o masă din spate se ridică o namilă care îi răspunde:
- Io!
- Şi cum te cheamă pe tine?
- John !
Ăsta stă, se gîndeşte... se gîndeşte...
- Bă, care vrea s-o ardă cu mine şi cu John?
Pînă la urma am ajuns la concluzia că tot mai bine e să dai decît să primeşti.
- Aveţi o gîndire generoasă. Sînteţi filantrop?
- Nu, sînt boxer
Un american venit în Zair se întreţine cu un localnic, povestindu-i despre Statele Unite:
- E o ţară întinsă, nesfîrşită. Dacă pleci dimineaţa din Dallas, seara eşti încă la Dallas!
- Da, şi la noi e la fel, trenurile mai mult se tîrăsc!
- Ai auzit tragedia? Vasilescu a plecat în Bucegi şi a căzut într-o prăpastie. Cînd s-au dus după el n-au mai găsit decît un cadavru!
- Şi cîte ai fi vrut să găsească, mă rog?
Aflat într-o societate un individ se laudă că poate recunoaşte cu ochii închişi orice miros, fiind gata să parieze pe orice sumă. Un altul se prinde şi testul începe. Omul e legat la ochi şi i se întinde sub nas o cîrpă umedă:
- Dar e foate simplu, e benzină curată.
- Da, asta e simplu, dar te rog să precizezi cîţi octani are.
Scos din pepeni, vînzătorul explodează:
- Dragă domnule, aţi încercat pînă acum vreo treizeci de perechi de pantaloni! Dacă nu vă decideţi să cumpăraţi totuşi o pereche, nu vă spun pe unde mai sunt cei pe care i-aţi dezbrăcat!
- Ce s-a întîmplat cu fiul tău? Nu l-am văzut de multă vreme!
- L-a nenorocit progresul ştiinţei!
- Razele Roentgen?
- Nu, amprentele digitale!
- Ce fel de restaurant e ăsta? Supă nu mai este, tocăniţă nu mai este, salată nu mai este. Adu-mi, te rog, paltonul.
- Nici paltonul nu mai este!
- Recunoşti că ai rupt mîna reclamantului? întreabă judecătorul.
- Recunosc, dar nu sînt vinovat, pentru că el a ridicat întîi mîna.
- Şi tu ce-ai facut?
- Eu am vrut să-i sparg capul, nu să-i rup mîna.
Condamnatul este adus în camera de execuţie. Priveşte scaunul electric de care sînt legate tot felul de fire şi întrebă:
- Cum se cheamă drăcovenia asta?
Directorul închisorii îi răspunde:
- Nu-ţi bate capul cu întrebări, o să te punem imediat la curent.
Un gangster, care intrase să vadă un film în premieră, iese furios din sală după o jumătate de oră şi se duce la casă:
- Să-mi dai imediat banii înapoi, nu-mi place mizeria asta de film!
Cu mîinile tremurînde, casieriţa îi întinde cinci dolari.
- N-ai înţeles bine, cucoană, face el. Nu doar pe-ai mei, pe-ai tuturor spectatorilor!
- Dacă te doare atît de rău dintele acela, va trebui să mergem la un dentist. Sper că nu ţi-e frică?
- Nu, tăticule.
- Bravo, aşa te vreau, curajos! Să ştii că dentistul nu-ţi face nimic!
- Dacă e aşa, ce rost mai are să-l deranjăm?
- Unde lucrezi dumneata? întreabă poliţistul.
- Nicăieri. Sînt şomer.
- Şi dumneata?
- Eu sînt adjunctul dumnealui.
Pe vremea comunismului, două bătrîne discutau de Dumnezeu, în tramvai. Un domn mai tînăr, comunist pesemne, întreabă:
- Măi femeie, de unde ştii că Dumnezeu există? L-ai văzut vreodată?
- Domnule, nici fundul dv. nu l-am văzut, dar ştiu că există...
Care sînt cele 4 minciuni pe care le spune un student?
1. De mîine mă apuc de învăţat.
2. Mîine îţi aduc cursurile.
3. Dezbracă-te, că nu îţi fac nimic.
4. Nu mă dezbrac, că sînt virgină.
Un instalator întreabă:
- Dv. sînteţi cea care ne-a solicitat?
- Da, domnule. Cu un an în urmă.
- Atunci înseamnă că nu la dv. trebuia să venim, ci la doamna care ne-a chemat în urmă cu doi ani.
Un european rătăcit în Sahara se mişca tot mai greu; după trei zile de sete şi caniculă cumplită, de-abia se tîrăşte. De-odată i se înfăţişează privirilor înceţoşate o siluetă stranie. Pare un om în carne şi oase.
- Apă! şopteşte călătorul rătăcit.
- Nu pot decît să-ţi dau o cravată, sună raspunsul, atît de năucitor.
Cel rătăcit se tîrăşte mai departe, pînă cînd... minune! Un restaurant luxos răsare din deşert, făcîndu-l pe însetat să se ridice şi, cu ultimele puteri, să se năpustească spre intrare. La uşă, însă, un cerber galonat îl opreşte brutal:
- Stop! Ţinuta obligatorie! Fără cravată nu se intră.
Doi prieteni intră într-o bancă. În acelaşi timp, un "hold up". Bandiţii, înarmaţi, cer tuturor celor prezenţi să se culce pe podea cu capul în jos, urmînd ca unul dintre bandiţi să le uşureze buzunarele. La un moment dat, unul dintre prieteni simte mîna prietenului de alături în buzunarul lui propriu...
- Ce dracu faci?
- Ţi-am pus în buzunar suta pe care ţi-o datoram
Contabilul verifică decontul unuia dintre salariaţii firmei.
- Dar cifra asta astronomică ce reprezintă?
- Este decontul pentru hotel.
- V-aş ruga ca, pe viitor, să nu mai cumpăraţi hoteluri.
După ce vizitează mai multe magazine de pompe funebre, voind să cumpere un sicriu, la ultimul dintre ele i se cere un preţ exorbitant.
- De ce atît de scump? Am găsit şi de şase ori mai ieftin.
- Se poate, dar aceea era marfă? E de ajuns să dai de două ori din coate şi te trezeşti afară!
- Unchiul meu a ieşit la pensie cu gradul de general colonel. Cînd a murit, avea atît de multe medalii pe piept, încît l-au aruncat la fiare vechi.
- Nu-ţi vine greu să practici meseria asta blestemată de călău?
- Ba da, dar am de întreţinut o familie numeroasă.
- Ce să faci? Toţi trebuie să trăim.
Un arab scutură un covor de la etajul 4. Un trecător îl întreabă: "Ce are, nu porneşte?"
La alimentară, 3 oameni la rînd. Primul:
- 1 kg de carne, vă rog!
- 157.000, răspunde vînzătorul.
Al doilea:
- 2 peşti, vă rog.
- 115.000, răspunde vînzătorul.
Al treilea:
- Ce doreşti? întreabă vînzătorul.
- Păi, eu numai mă uit.
- 10.000!
Un om însetat dă peste o fîntînă în deşert. Se apleacă deasupra ei, dar nu se vedea dacă este secată sau nu şi cît e de adâncă. Caută în jur şi găseşte o piatră pe care o aruncă în fîntînă, ascultînd cu urechea deasupra vreun zgomot. Nimic. Caută altceva şi găseşte un pietroi desprins din fîntînă pe care-l aruncă înăuntru. Ascultă iar şi nimic. Mai caută prin jur şi vede o bară de fier cu care procedează la fel. Iar nimic. Oare ce să fie? Peste cîteva secunde, apare un nor de nisip în depărtare şi se apropie din ce în ce mai mult. Cînd din nor apare o cămilă în viteză şi aceasta se aruncă direct în fîntînă. Nevenindu-i să creadă ce vede, se tot întreba ce o fi păţit cămila. După vreo două minute, apare un arab căutînd ceva. Văzîndu-l pe omul de lîngă fîntînă, îl întreabă:
- N-ai văzut cumva vreo cămilă?
- Ba da. Tocmai a sărit în fântână.
- Cum să sară în fîntînă cînd eu am lăsat-o legată de o bară de fier?